Tot incercand sa ma refac dupa Festivalul Tango Encuentro din 23-26 aprilie, am stat sa ma gandesc de ce resimt oboseala atat de puternic... Facand o anumita perioada salsa, aveam deja o oarecare idee despre ce ar putea insemna un festival national - cel putin. Participasem deja la 2 astfel de evenimente pana acum si mi se parusera destul de 'in forta' ca sa nu ma intimidez acum. Numai ca nu a fost chiar asa... nu de 'forta' era vorba aici... :)
Ca sa va faceti o idee, as incepe cu comparatia: un full-pass de salsa (3 seri de party si 2 zile de seminare) ar face cam cat 2 milonga si o practica de tango... Dar pana nu am trecut prin fiecare tip de eveniment (salsa, respectiv tango), sa am posibilitatea sa fac o comparatie, nu am inteles diferenta de cost (bine, exceptand 'inclinatia' mai mult tanguero decat salsero). Trecand, insa, prin ambele experiente pot sa spun ca diferenta 'se merita' cu varf si indesat!! Si m-am gandit sa impartasesc experienta avuta si impresiile mele :)
Sa mai mentionez ca la festivalul de salsa am avut full-pass, iar la festivalul de tango cateva seminare si cele 3 milongi - ceea ce m-a facut sa cred ca voi rezista peste weekend fara nici un fel de probleme. Dar...
Oricat de solicitanta este salsa ca dans - rapida, antrenanta etc - ma oboseste fizic mai mult. Pasul de baza e acelasi indiferent de schema, restul e... cancan :)... Adica daca stiu sa ma las condusa si stiu sa fiu un pic senzuala, fac un pic de styling... e gata salsa... (desi nu zic ca e chiar floare la ureche nici asta, totusi!!!). Dar stim bine ca oboseala fizica se recupereaza relativ repede printr-un somn bun. Seminarele mai adauga ceva incarcatura informationala, dar fiind majoritatea construite pe 'scheme', in general ma straduiesc sa le fac, sa-mi iasa bine atunci, dupa care le uit. Ceea ce e si normal si foarte bine, pentru ca pana la urma nici salsa nu se danseaza numai in figuri prestabilite! Si atunci raman cu cateva idei care mi se potrivesc mie si pe care as putea sa le aplic in viteza unei salsa la party.
Ei, cand vine vorba de tango... lucrurile se mai schimba. E clar ca alegand sa particip la un eveniment de genul asta, imi doresc sa invat tango, sa imi imbunatatesc dansul si depun toate eforturile necesare pentru asta (bine, asta e valabil si la salsa, sau orice alta forma de exprimare pe care as vrea sa mi-o insusesc la un moment dat). Tango-ul, insa, nu inseamna numai pasi, ci si o buna cunoastere de sine! As putea spune ca poate tine loc uneori de 'calatorie initiatica' :), de autocunoastere, auto(re)descoperire si chiar autoformare/ modelare. Cu cat intru mai mult in 'joc', cu cat primesc mai multe informatii, cu atat imi dau seama cate lucruri pot corecta si imbunatati la mine; lucruri care se reflecta chiar siin viata 'extra-tango'.
Milonga este o seara intensa! Exista o eticheta, niste reguli care ma tin alerta mai tot timpul, dar intr-un mod placut, seducator... De la cabeceo pana la postura, totul este un amestec de atentie, bucurie, relaxare.. activa - paradoxal! :) Nici un dans nu va semana cu altul, nici ca pasi, nici ca relationare cu partenerul, ca nimic... Cu un pic de imaginatie as putea descrie fiecare tango, din momentul invitatiei pana la ultimele acorduri, ca trairea unei vieti de cateva secunde a cuplului care danseaza...
Apoi, la seminare, straduindu-ma sa fac ceea ce ne invatau profesorii, am ajuns sa fiu extrem de concentrata la tot ce se misca in corpul meu. De la cel mai simplu pas pana la cea mai complicata combinatie. Nici nu am realizat asta decat dupa cateva zile cand a inceput sa se reinstaleze odihna. Am simtit totul atat de intens tocmai din acest motiv: eram concentrata din varful firului de par pana in varful degetelor de la picioare!! Pas fata - un simplu pas fata! - si ma faceam atenta la cum sa arate fluida miscarea, la cum sa duc trunchiul inainte, cum sa tin spatele, cum sa nu imi ies din axa, cum sa las piciorul sa vina dupa trunchi, cum sa adun pasii la final, cum - peste toate - sa fac totul cu capul sus, practic numai din simturi, din cum imi cunosc corpul, limitarile si, totodata, posibilitatile lui... Concentrarea a fost maxima! Si vorbesc despre un simplu pas fata...
Cred ca, pe modelul asta, as putea scrie o nuvela intreaga despre un ocho, de exemplu! :)) Sa nu ma intelegeti gresit: nimic nu este o corvoada si nimeni nu m-a obligat la cele de mai sus! Dar vorbim de o pasiune care mie, cel putin, imi ofera posibilitatea sa explorez atatea laturi si niveluri de exprimare, incat imi este greu sa le iau superficial... nu ma multumesc numai cu pasii :); acesta este motivul pentru care am ales sa traiesc experienta in felul asta. O postare e neincapatoare pentru complexitatile intuite pana acum, asa ca v-as invita doar sa incercati voi insiva. Experienta si practica 'bat' orice pledoarie a oricui despre subiect!
Ei, tinand cont de toate cele de mai sus, incercati sa va imaginati un 'maraton' al simturilor concentrate pe o ora si jumatate cat tine un seminar, dupa care inmultiti cu 5 cate seminare am luat eu... Acum pricep si eu de ce a trecut o saptamana de atunci si eu inca functionez dupa alt fus orar! :)... incarcatura emotionala a fost peste asteptari! Dar daca vreodata ati iesit de la un curs de aerobic, de exemplu - sleiti de puteri, dar tonifiati psihic la maximum, cred ca ma puteti intelege cand spun ca pana si oboseala de dupa festival a fost o experienta extraordinara! Si mai vreau! :)
Pana atunci, keep you posted! :)
