Imi spunea cineva intr-una din zilele trecute cat de putina lume intelege ce inseamna si ce presupune o pasiune... El vorbea de masina, eu de tango :) dar ne intelegeam! Adevarul este ca, pana nu ajungi sa te implici cu totul, din toata inima si din toate finantele intr-o activitate de suflet, nu ai cum sa intelegi o pasiune cu-adevarat. Eu m-am trezit intelegand din ce in ce mai bine conceptul, mai ales dupa weekend-ul cu festivalul Tango Encuentro :)
Nemaipomenit sentimentul! si la fel si oboseala de dupa... :) Noi, brasovenii, am ajuns majoritatea vineri seara (unii au mai apucat si vineri peste zi cateva seminare...) si ne-am prezentat direct la Milonga. Am avut parte de reprezentatia sustinuta de Damian Esell si Nancy Louzan. Plini de energie si un stil mai ludic, au prins mult la public - am vazut tango, am vazut milonga si am vazut improvizatie. Traiesc dansul cu foarte multa bucurie :)
Nemaipomenit sentimentul! si la fel si oboseala de dupa... :) Noi, brasovenii, am ajuns majoritatea vineri seara (unii au mai apucat si vineri peste zi cateva seminare...) si ne-am prezentat direct la Milonga. Am avut parte de reprezentatia sustinuta de Damian Esell si Nancy Louzan. Plini de energie si un stil mai ludic, au prins mult la public - am vazut tango, am vazut milonga si am vazut improvizatie. Traiesc dansul cu foarte multa bucurie :)
Abia asteptam sa-i intalnesc a doua zi la cursuri, sa vad ce-mi transmit, sa simt cum simt ei tangoul si cum il transmit invataceilor. Si ei, si Adrian si Alejandra!!
Mai multe poze de la milonga de vineri seara si chiar de la cea de joi seara, la care Brasovul a fost mai putin reprezentat :), gasiti pe www.lasastresa.blogspot.com.
De asemenea, video-uri cu demo-ul celor doi dansatori - Damian si Nancy - aici.
Seara a devenit curand dimineata. Sala Bizantina a Cercului Militar devenise brusc mare pentru cate persoane ramasesera la acea ora tarzie - sau mai bine zis matinala :) Noua fiind in ale evenimentelor de aceasta anvergura nici nu m-am dezmeticit bine, ca era deja timpul sa dormim. Ceea ce am si facut!
Cele doua zile de cursuri au fost foarte solicitante! Am mai participat eu la evenimete maraton de weekend, dar nici unul nu poate fi comparat cu unul ca acesta. Natura dansului te obliga sa iti ascuti toate simturile, sa iti simti toate partile corpului - de la varful picioarelor pana la extremitatile auzului, vazului, simturilor. Dar a meritat fiecare clipa. Profesorii cu stiluri diferite au completat aceasta solicitare, dar dupa fiecare curs imi doream sa mai particip la unul, cu toata sfarseala :)
Milonga de sambata seara a fost spectaculara - cel putin pentru mine... Ori ca ma obisnuisem deja cu lumea, cu ritmul, cu avalansa de sentimente, ori ca mi-au placut mie extrem de mult Adrian Veredice si Alejandra Hobert... Demo-ul lor - 5 piese foarte bine alese pe stilul lor profund, pasional, tango-ul trait si transmis cu energie extrem de subtila si totusi imposibil de ignorat - m-a lasat inapta sa articulez o propozitie coerenta muulta vreme dupa ce s-a incheiat.
Va las sa va bucurati si voi de ei: vedeti aici video-urile de sambata seara.
Am trecut si duminica prin cursurile la care ma inscrisesem, parca in reluare, dar nu m-am lasat pacalita de bioritmul natural: am stat cu toate simturile treze si urmeaza sa pun si eu pe hartie ce-am invatat acolo. Zic urmeaza, pentru ca nici dupa o saptamana inca nu m-am refacut total :):)
Duminica seara organizatorii ne-au 'somat' sa nu cumva sa lipsim, ca o sa avem parte se surprize ('supplies!!' :P), asa ca ne-am adunat nerabdatori in aceeasi sala - Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Bucuresti. Sala neincapatoare pentru cat public (participanti direct sau doar vizitatori) s-a adunat atat sambata, cat si duminica!
Mai multe poze de la milonga de vineri seara si chiar de la cea de joi seara, la care Brasovul a fost mai putin reprezentat :), gasiti pe www.lasastresa.blogspot.com.
De asemenea, video-uri cu demo-ul celor doi dansatori - Damian si Nancy - aici.
Seara a devenit curand dimineata. Sala Bizantina a Cercului Militar devenise brusc mare pentru cate persoane ramasesera la acea ora tarzie - sau mai bine zis matinala :) Noua fiind in ale evenimentelor de aceasta anvergura nici nu m-am dezmeticit bine, ca era deja timpul sa dormim. Ceea ce am si facut!
Cele doua zile de cursuri au fost foarte solicitante! Am mai participat eu la evenimete maraton de weekend, dar nici unul nu poate fi comparat cu unul ca acesta. Natura dansului te obliga sa iti ascuti toate simturile, sa iti simti toate partile corpului - de la varful picioarelor pana la extremitatile auzului, vazului, simturilor. Dar a meritat fiecare clipa. Profesorii cu stiluri diferite au completat aceasta solicitare, dar dupa fiecare curs imi doream sa mai particip la unul, cu toata sfarseala :)
Milonga de sambata seara a fost spectaculara - cel putin pentru mine... Ori ca ma obisnuisem deja cu lumea, cu ritmul, cu avalansa de sentimente, ori ca mi-au placut mie extrem de mult Adrian Veredice si Alejandra Hobert... Demo-ul lor - 5 piese foarte bine alese pe stilul lor profund, pasional, tango-ul trait si transmis cu energie extrem de subtila si totusi imposibil de ignorat - m-a lasat inapta sa articulez o propozitie coerenta muulta vreme dupa ce s-a incheiat.
Va las sa va bucurati si voi de ei: vedeti aici video-urile de sambata seara.
Am trecut si duminica prin cursurile la care ma inscrisesem, parca in reluare, dar nu m-am lasat pacalita de bioritmul natural: am stat cu toate simturile treze si urmeaza sa pun si eu pe hartie ce-am invatat acolo. Zic urmeaza, pentru ca nici dupa o saptamana inca nu m-am refacut total :):)
Duminica seara organizatorii ne-au 'somat' sa nu cumva sa lipsim, ca o sa avem parte se surprize ('supplies!!' :P), asa ca ne-am adunat nerabdatori in aceeasi sala - Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Bucuresti. Sala neincapatoare pentru cat public (participanti direct sau doar vizitatori) s-a adunat atat sambata, cat si duminica!
Ne-am incantat seara cu tango ca puri spectatori...
... ca dansatori...
... si, mai mult, ne-am incantat cu ritmuri orientale ... :)
A trecut totul cu viteza luminii si totusi, paradoxal, am avut sentimentul ca am stat in acea atmosfera saptamani intregi... Sunt curioasa cand o sa re-descopar in mine toata informatia pe care am acumulat-o pe parcursul celor 3 zile de Festival... Sunt si mai curioasa cum voi valorifica aceasta informatie. Sincer abia astept momentele in care o sa zic: 'A! uite, asta ne-a spus Alejandra, sau asta ne-a spus Nancy! Acum inteleg, acum imi iese pasul , boleo-ul, cross-ul etc... asa cum zicea ea :)'
Acum ma concentrez sa-mi amintesc tot, ca sa pot trece mai departe. Ne vedem in 8-10 mai la Tango Emocion, da?
Pana atunci, keep you posted! :)
No comments:
Post a Comment